Sti ca totusi e mult prea tarziu sa spui ce ai simtit si totusi o faci acum dupa ce e deja prea tarziu... acum dupa ce timpul ne-a alungat dupa ce drumurile sau indepartat mult prea mult ca sa poata exista o cale de a ne intoarce ... pentru ca atunci cand a trebui sa spui ceva ai tacut ai inlemnit in faza provocarii si ai dat inapoi si cand ai avut alt impuls ai facut un pas gresit inapoi si ti-ai luxat glezna insa nici un semn rau nu te face sa inaintezi... pe drumul inapoi ti-ai regasit capul si ai pasit inainte insa fara ochi si urechi si fara acel lucru important pe nume "creier", nu te-ai descurajat si totusi ai pasit inainte, ca pe parcurs sa faci rost de tot ce ai nevoie ca sa poti sa recunosti ceva ...
sâmbătă, 9 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu